miercuri, 2 decembrie 2015

Fundatia Comunitara Bucuresti anunta primul milion de lei investit in comunitatea locala


Fundatia Comunitara Bucuresti a atins primul milion de lei oferiti ca finantare catre mai mult de 130 de proiecte locale. Acesti bani au fost donati de bucuresteni pentru bucuresteni. In cei aproape patru ani de la lansare, FCB a reusit sa aduca impreuna in proiectele sale peste 3.300 de donatori individuali, peste 60 de donatori companii si mai mult de 140 de voluntari. Aceasta este povestea comunitatilor de oameni care nu se opresc niciodata din crezul lor.
Aceasta este si povestea donatorilor care au ales sa sustina activitatea fundatiei, care au avut rabdare sa invete cum se dezvolta in Bucuresti comunitati in care sa ne simtim cu totii ca acasa. Si aceasta este misiunea fundatiei.

La inceputul activitatii fundatiei, una din cele mai emotionante dovezi de generozitate le-a dat o fetita de sase ani care, impreuna cu parintii ei, a decis ca invitatii la ziua ei de nastere sa doneze intr-un fond pentru comunitatea locala, in loc sa aduca multe cadouri. Au ales sa sustina Centrul de educatie alternativa din Ferentari, al Policy Center for Roma and Minorities, unde copiii sunt expusi pe termen lung unor activitati, in incercarea de a le descoperi talente sau aptitudini speciale la sport, muzica, dans sau fotografie. Timp de doi ani, Alexandra si invitatii ei (prieteni, colegi, familie) le-au fost alaturi copiilor din Ferentari: au facut impreuna o petrecere si au fost la un parc de distractii. Pentru ca toti copiii vorbesc aceeasi limba.
 
De asemenea, doi tineri au hotarat sa-si inceapa viata impreuna implicandu-se in comunitate, intr-un domeniu de care le pasa. Ei si-au donat darul de nunta care s-a ridicat la 40.000 de lei unui proiect in care au crezut. In urma unui proces personal, in care am vorbit despre valori, impact si relevanta, cei doi au ales sa sustina un proiect pentru ca varstnicii din Bucuresti sa duca o viata mai activa. Au finantat Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si au fost, in anul 2012, cel mai mare donator al programului pentru varstnici ”Niciodata singur”. Fundatia Comunitara Bucuresti a fost alaturi de acest cuplu, oferindu-le consiliere filantropica si sustinere. 
 
In cei patru ani care au trecut, companii din top 50 la nivel national, asa cum sunt Mega Image sau Porsche Romania, au apelat la expertiza fundatiei pentru a dezvolta campanii de implicare pe termen lung, astfel incat programele de CSR sa aiba un impact real asupra comunitatii. 
 
”In primii 4 ani de dezvoltare a fundatiei, agenda a fost simpla: pe de o parte sa ii sustinem pe cei care vor sa investeasca bani sau timp in comunitatile din Bucuresti, pe de alta parte sa construim proiecte credibile si sa spunem povestea lor, pentru ca si alti oameni sa capete incredere sa-si sprijine comunitatea. Prin programele noastre, aducem impreuna donatori din Bucuresti, fie ei oameni obisnuiti sau companii, cu proiecte care au nevoie de resurse. Munca noastra atrage bani care altfel nu ar fi fost investiti in comunitate, iar prioritatea noastra este sa ne asiguram ca ei sunt folositi cu impact.” (Alina Kasprovschi, Director executiv, Fundatia Comunitara Bucuresti)
 
 
Oameni si proiecte din spatele primului milion
Fundatia Comunitara Bucuresti nu ar exista fara oamenii inspirati si motivati care fac proiectele sa se intample.
 
Daniel Lixandru a organizat de doua ori Jocurile cartierului, cu finantare de la Fondul Mega Image pentru Comunitate. Dedicat cartierului Costeasca, unde locuieste din copilarie, Daniel a reusit sa isi implice vecinii intr-un eveniment de strada, cu competitii si jocuri sportive, la care participa peste 200 de copii din zona. Inainte de finantare, Daniel organizase inca trei editii si nu planuieste sa se opresca. 
 
Cosmin Alexandru, antreprenor si lider de opinie, sprijina Fundatia Comunitara Bucuresti inca dinainte de infiintare, ca membru de Board. Cosmin sustine echipa in deciziile strategice si promoveaza cele mai importante proiecte. El a inotat la Swimathon doi ani la rand, in primul an reusind sa mobilizeze aproape 10% din toate fondurile stranse la eveniment.
 
Daniel Mereuta, manager si alergator de anduranta, a fost sedus de ideea de a aduce impreuna profesionisti din diverse domenii si organizatii non-profit care au nevoie de expertiza lor. Daniel a adus la Fundatia Comunitara Bucuresti proiectul international de voluntariat “8 hours overtime for a good cause”, a condus de doua ori echipa voluntara de organizare a evenimentului la Bucuresti si a ajutat la extinderea lui in alte sapte orase din tara. El dezvolta proiectul cu increderea ca acesta se va transforma intr-o miscare constanta de sprijin profesionist pentru cauze din comunitate.
 
Viorel Alex Marinescu conduce una dintre cele mai importante companii de gaming din Romania. I-a facut placere sa faca parte din echipa de selectie a proiectelor care urmau sa fie finantate prin Fondul Stiintescu. De asemenea, interesat de dezvoltarea comunitatilor, si-a pus la bataie cunostintele de strategie si operatiuni si in beneficiul unui proiect de la “8 hours overtime for a good cause”.
 
Corina Cobianu Drugan, mama a doi copii, navigatoare si fundraiser-inotator la Swimathon 2015 pentru Asociatia Unu si Unu, a reusit sa stranga peste 7.000 de lei de la mai mult de 50 de donatori individuali. Timp de aproape doua luni, a dat telefoane, a scris si a convins oamenii sa-i sustina echipa si cauza pentru care au inotat.
 
Peste 380 de copii din 5 scoli bucurestene au avut acces la predarea “altfel” a stiintelor exacte, sub forma unor cursuri optionale interactive, cu ajutorul finantarilor de la Fondul Stiintescu, dezvoltat de BRD-Groupe Société Generale si Romanian-American Foundation. Peste douazeci de ani, unii dintre ei vor fi oameni de stiinta, sau, pur si simplu, vor intelege mai bine lumea in care traiesc. 

Grupuri interconectate de arhitecti, urbanisti, ingineri, artisti, activisti de mediu, ONGisti si oameni de comunicare contruiesc pana in primavara lui 2016 proiecte de revitalizare urbana si eco-inovatie, in beneficiul bucurestenilor, prin finantari de la programul Mobilizam excelenta.

***
Despre Fundatia Comunitara Bucuresti
Fundatia Comunitara Bucuresti investeste banii, timpul si energia bucurestenilor pentru a dezvolta comunitati in care sa ne simtim ca acasa. Organizatia colecteaza fonduri de la afaceri locale si persoane particulare, pentru a finanta proiecte care stimuleaza initiativa si aduc oamenii impreuna in comunitati. In aproape 4 ani de lucru, am atras alaturi de noi peste 3.000 de donatori, care au sprijinit programele Fundatiei Comunitare Bucuresti pentru a finanta peste 130 de proiecte din comunitate. Pana in prezent, am acordat in Bucuresti si Ilfov finantari de peste 1.000.000 lei. Pentru mai multe detalii, vizitati www.fundatiacomunitarabucuresti.ro
 
Contact pentru presa
Delia Grigoroiu
Manager de comunicare
e-mail: delia.grigoroiu@fundatiacomunitarabucuresti.ro

miercuri, 27 mai 2015

MAI AVEM TARA? UN EXEMPLU DE PAROXISM DEMOCRATIC


 Când o să priceapă toată lumea că investitorii străinii nu vor binele nostru, ci doar al lor?
 
Introducere: ”În 16 noiembrie dimineaţa, înainte de alegeri, situaţia în România era după cum urmează: tot petrolul şi jumătate din resursele de gaze – la austrieci; distribuţiile din energie (cele care strâng banii) – la nemţi şi francezi în cazul gazelor, la italieni, nemţi şi cehi în cazul electricităţii, la austrieci, kazahi şi ruşi în cazul carburanţilor; băncile – la austrieci, greci şi francezi; industriile câte mai există – la nemţi, britanici, ruşi, italieni etc; telefonia – la francezi, britanici şi nemţi; pădurile (probabil peste jumătate) – la austrieci, unguri, nemţi; pământurile agricole (probabil peste 40%) – la italieni, unguri, danezi etc. În 16 noiembrie, la închiderea urnelor, după victoria zdrobitoare, tabloul era acelaşi. Si aşa va rămâne. Fraţilor, nu veţi lua nimic înapoi! Actualii deţinători vând scump, nu dau gratis precum statul român! Și v-au luat şi banii, ca să nu aveţi cu ce cumpăra!”  (Ilie Șerbănescu)
 
Scrisoare deschisă către bucureșteni și toți românii
Dragii mei concetățeni, sînt și eu, ca și dumneavoastră, un locuitor al acestui îndrăgit oraș . Aici m-am născut, mi-am petrecut copilăria, mi-am făcut studiile și am muncit pînă cînd am ieșit la pensie.
Am muncit 42 de ani din care 22 pentru propășirea socialismului și 20 pentru dezvoltarea capitalismului și a democrației de la care am sperat mult mai mult . Acum sînt la pensie . Să nu credeți cumva că m-am pricopsit . Îmi petrec anii chivernisind banii de pensie în primul rînd pentru plată facturilor.
Știți și dumneavoatra, poate mai bine ca mine, că viață de bucureștean te obligă la folosirea unor  servicii și facilități publice indispensabile cum ar fi curentul electric, gaze, apa curentă, cablu tv, internet, telefon și cîte altele. Tot uitindu-mă prin facturi am observant un lucru pe care aș vrea să vi-l împărtășesc și dumneavoastră.  Și anume că eu, ca și dumneavoastră, plătesc apa la o companie numită Apa Nova care e o  companie frantuzească dar îmi vinde apă românească pentru că, cu siguranță, nu o aduce din Franța. Deci eu, atunci cînd fac duș sau cînd îmi fac un ceai, îl fac cu apă românească, dar banii mei pleacă în Franța.
Curentul electric îl plătesc la o companie italiană numită Enel. Deci, cum am aprins un bec, am deschis o supapă prin care banii mei se scurg în Italia. Sînt convins că nici Enelul nu-mi vinde curent italian.
Gazul metan îl plătesc la GDF Suez (Gaz de France Suez), firmă tot franțuzească ce îmi vinde mie și multor altora gaz metan românesc, dar banii noștri pleacă la Paris să se integreze în UE.
Telefonul, indiferent că-l plătesc la Romtelecom, Vodafone, Orange sau Cosmote, cum deschid gura să zic ceva la telefon, cum îmi mai zboară din portofel niște bani către zări străine.
Cablul TV și internetul le plătesc la RCS & RDS. Ăștia, mărturisesc că nu știu de unde sînt dar am auzit că patronul lor, pe nume Zoltan Teszary, locuiește la Budapesta și nu știe  nici el dacă mai e român sau European.
Ce să va mai spun că, dacă bag benzină în rezervor, m-am integrat și cu mașina în Europa, că nu mai e în tot Bucureștii un PECO românesc.
Ferească Dumnezeu de vreun împrumut la bancă, pe care mărturisesc că nu l-am făcut, dar sînt sigur că mulți au fost nevoiți să-l facă și acum plătesc dobînzi grele și comisioane către bănci străine fiindcă în București,în afară de CEC, nu mai e nici o bancă românească.Deci ne integrăm cu succes și în sistemul financiar European, cu portofel cu tot. Dacă umplem coșul cu merinde la supermarket, pentru îndestularea familiei, iarăși aruncăm cu banii peste mări și țări fiindcă marfă e aproape 90% de  import.
Deci cam astea sînt urmările politicii de privatizare a celor care au condus țara în ultimii 24 de ani. Am fost  predați la pachet, pe post de consumatori captivi, unor companii străine care ne calculează prețurile în euro, deși noi sîntem plătiți în lei! Pe facturi prețurile cresc fără să ne întrebe nimeni, deși noi avem un contract cu fiecare din aceste companii de utilități.
Cît mai poate dură o asemenea hemoragie financiară? Dar să știți că situația asta nu e specifică doar Bucureștiului. Ea se regăsește în toate marile orașe din țara . Toată lumea consumă și nimeni nu mai produce nimic, iar banii românilor se scurg în afară țării. Pagubele sînt uriașe!
 
 Au dispărut, în ultimii 24 de ani peste 1200 de întreprinderi  productive: fabrici,uzine,combinate,cooperative, sisteme de irigații și cîte altele!
 
În România, primul război mondial + al doilea război mondial + cutremurul din 1977 nu au distrus 1200 de întreprinderi. Politicienii ultimilor 24 de ani au reușit performanța!
Nici bomba de la Hiroșima + bombă de la Nagasaky nu au reușit performanță asta, e dovedit statistic .Deci politicienii noștri din ultimii 24 de ani sînt mai răi că bomba nucleară. Nu mai vorbesc de recordul de a crește datoria publică la 20 miliarde de euro.I-au spus datorie publica, deși nu ne-au întrebat pe noi, poporul, atunci cînd au contractat-o, dar ca să fie siguri că e datoria noastră, a poporului și că noi o vom plăti… noi și nepoții noștri!
Cît mai poate dură o asemenea situație? Ce fel de țara vom lasă noi moștenire copiilor și nepoților noștri?! Mulți dintre ei caută de pe acum să-și facă o situație prin alte țări. Cifre neoficiale spun că vreo 4 milioane de tineri români muncesc în străinătate și din generațiile care se ridică mai toți vor să plece, fiindcă este o adevărată performanță să-ți găsești un loc de muncă în țara ta.
Nimeni nu cere de pomană . Toată lumea dorește un loc de muncă ! Fără producție autohtonă de bunuri, doar cu consum și servicii și alea livrate de străini vom pieri ca țara și ca neam în cîțiva ani de zile. Acest lucru trebuie să înceteze și România să-și recapete controlul asupra serviciilor publice și asupra întregii economii!
Serviciile publice sînt afaceri cu clienți captivi. Ele trebuie să fie în mînă românilor, a statului român, altfel ne vom trezi cu prețuri din ce în ce mai mari !
Dumnezeu să ne lumineze mintea!
În caz contrar vom trage apa la București și vom face plata la Paris, ca și pînă acum!
Fă un bine țării tale! Citește și dă mai departe!

duminică, 15 martie 2015

Salvarea României, în prezent şi în viitor, nu poate veni decât „prin noi înşine”. Restul sunt fantasme!

Viaţa şi Sănătatea oamenilor nu este darul sistemului politic care guvernează ţara la un moment dat. Viaţa, acest dar divin minunat, nu trebuie să devină o POVARĂ.
Statele care în decursul istoriei au tot copiat diferite modele, constituie o pradă uşoară întrucât marile puteri şi imperii, în funcţie de interesul lor, pun la cale tot felul de strategii pentru ca bogăţiile acestor state să fie deturnate, să fie preluate sub o formă sau alta a cooperării sau integrării, a facilitării intrării acestora în tot felul de organisme politice şi economice, mizând tot mai mult pe faptul că ele nu au o conştientizare a propriilor interese naţionale şi nici a propriilor lor identităţi.
Este ca şi cum ai fi proprietarul unei imense bogăţii, dar nu eşti conştient că o ai şi nici nu şti să o administrezi cum se cuvine. În acest context eşti o pradă uşoară pentru cei ce se pricep să tot adune, să facă imperii şi să le administreze în interesul lor.
Cazul României este un grăitor exemplu. Edificatoare este istoria sa frământată. O scurtă incursiune în istorie, începând cu rascoala lui Tudor Vladimirescu din 1821 şi până în prezent, ne relevă această stare de fapt .Maeştrii şahului politic, după evenimentele din 1989, au legat termenii de stabilitate, securitate şi dezvoltare europeană de NATO şi Uniunea Europeană.
          Nu se ştie încă, nu se percepe cum vor rezista aceste structuri cât şi eforturile ce le implică. Istoria, mai bine zis perioada imediat următoare şi nu numai, va demonstra cum un asemenea conglomerat de naţiuni, un adevărat „Turn Babel” modern, va rezista pentru că reuneşte un număr de mase de state eterogene în componentele lor specifice, cea mai importantă fiind cea economică.
            Analiştii menţionează deseori că s-a creat un adevărat imperiu european, dar cum toate imperiile au un ciclu de existenţă temporar, există scepticismul şi cu privire la ceea ce se întâmplă acum în Europa zilelelor noastre.
Rămâne de văzut cum se vor realiza aspiraţiile de mai multă libertate, democraţie şi acea prosperitate vestică la care tot aspira statele occidentale
Există comentarii care afirmă necesitatea că organismele democratice ce se conturează, să promoveze principiile dreptului internaţional, consolidarea rolului ONU, organizaţie cu vocaţie mondială. Consicer că aici se impune să amintim cuvintele filosofului antic Seneca: „Nimic nu apropie popoarele mai mult decât înţelegerea bazată pe dreptul recunoscut fiecăruia de a fi el însuşi”.
Spiritul european al globalizării cu toate că se vorbeşte de o altă ordine bipolară a lumii, că epoca războaielor şi revoluţiilor a apus, că lumea nu numai că s-a globalizat dar a însemnat şi un progres pentru bunăstare, totuşi, că aşa cum se desfăşoară evenimentele, tendinţa de a se constitui un imperium în primul rând cel european – Statele Unite ale Europei, conduce inevitabil la distrugerea diversităţii naţiunilor şi popoarelor în folosul câtorva ţări puternic dezvoltate din Europa, cum ar fi Germania.
Adâncirea disensiunilor dintre unele state occidentale pe problematicile UE,indeosebi intre Anglia  şi Germania, diminuarea dinamismului şi a voinţei de integrare din partea Angliei şi nu numai, menţinerea diferenţelor structurale în plan economic, impedimentul factorului demografic din Europa, conflictul dintre generaţii a Europei îmbătrânite,iata doar cateva aspecte care nu pot fi ignorate.
Se încearcă solidaritatea multinaţională care să se bazeze pe diversitatea naţională dar în acelaşi timp se încalcă principiile diversităţii. Apreciem că a gândi european înseamnă formarea unei mentalităţi şi practici europene materializate prin participarea conştientă la îmbogăţirea moştenirii Europei, prin punerea în valoare tocmai a particularităţilor naţionale, nu ignorarea acestora.
Pacea şi prosperitatea se obţin prin activitatea specifică, prin legarea autorităţilor din diferite state de rezolvarea unor nevoi comune statelor, care se pot transforma în tot atâtea ocazii de cooperare.
În loc să se axeze pe aspectele care diferenţiază statele europene,unde aici ar trebui să se obţină o omogenizare, acţiunile viitoare ar trebui îndreptate asupra zonelor în care interesele converg şi de aici către clădirea unor edificiu comun, de bunăstare.
Numai atunci s-ar împlini dezideratul lui Victor Hugo „va veni o vreme când bombele vor fi înlocuite de venerabilul arbitraj al unui mare senat suveran, care ar putea fi Europa”.
Circuitul federal, vedem că trebuie să fie cel economic, dar fără să atingi suveranitatea. Dacă la nivel înalt, „elitist”, politica şi progresul statului impun trecerea peste aceste particularităţi, în mediul social, „chemarea pământului” se resimte în fiecare zi. Cel care este german şi a învăţat versurile lui Goethe îl va privi pe Eminescu sau pe Shakespeare ca o valoare externă. Există şi va exista întotdeauna nevoia de identificare cu o naţiune, întrucât legimititatea istorică, clivajele naţionale sunt mult mai profunde. Decalajele economice, păstrarea identităţii, cultivarea tradiţiilor nu se pot obţine prin decret dat de către liderii europeni, fără să se ţină seama de starea de înapoiere a unor zone, state, oraşe etc. De menţionat este faptul că sensul democraţiei trebuie sa fie indicatorul  prosperitatii.
Deşi pare desuet, dar vechiul motto al dreptăţii sociale şi a folosirii resurselor în folosul popoarelor care le deţin, devine tot mai actual.
În contextul crizei economice mondiale, ideologiile extremiste îşi pot găsi oricare loc în lume, cu o condiţie ca spaţiul să fie dominat de sărăcie, lipsă de speranţă şi teren favorabil conflictelor. Toate acestea se găsesc din belşug peste tot, inclusiv în Europa şi Orientul Mijlociu.
Ce se poate face pentru ca aceste manifestări să nu degenereze? Considerăm că unica soluţie este cea legată de diminuarea sărărciei, îmbunătăţirea standardelor de viaţă şi instituirea în fiecare ţară de structuri viabile de siguranţă socială. Însuşi marele Ion I. C. Brătianu, afirma în timpul vieţii că: „adevăratul european este acela care contribuie la dezvoltarea Europei prin dezvoltarea forţelor naţionale pe care le reprezintă şi un acela exclusiv de preocupat de părerea străinătăţii”. Şi orice om politic,  chiar din zilele noatre trebuie să se preocupe deopotrivă atât de dezvoltarea forţelor naţionale dar şi de părerea străinătăţii, pentru a evita o izolare ca în acea vreme din 1940.
"Oricât am fi de membri ai Uniunii Europene, oricât fonduri ni s-ar promite şi oricâte parteneriate economice am stabili cu investitorii de calibru, în cele din urmă vom ajunge cu siguranţă la concluzia că singura formă de dezvoltare autentică este cea care pleacă din interior, cu oamenii noştrii, cu resursele ţării, în ideea constituirii unui capital românesc" (1).
In acest context,amintim sfatul marelui istoric si om politic Nicolae Iorga:  "Fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui,dar trebuie sa tragi cu urechea ca s-o auzi si trebuie si un dram de iubire,ca s-o intelegi.Ce, vi se pare dificil?.Nu, daca indrazniti."
Pana la urma identitatea nationala prezinta o importanta deosebita.Pana una alta,este greu de crezut ca o natiune europeana occidentala.Anglia Franta, ,Germania, Olanda etc.,s-ar topi integral intr-0 pasta amorfa,chiar cu eticheta UE,intr-o tara saraca.
Pacat ca guvernantii nostri nu au gasit timpul necesar sa studieze si sa inteleaga mesajul lui Mihai Eminescu,transmis inca din 1888 :"un stat este ca si omul,are atata libertate si egalitate pe cata avere are, iar cel sarac,este totdeauna sclav si inegal cu cel ce sta deasupra lui".
In anul 1762, in anii premergatori ai Revolutiei Franceze,Jean Jacques Rousseau atrgea atentia ca " nimeni nu trebuie sa fie atat de bogat incat sa-l poata cumpara pe altul si nimeni nu trebuie sa fie atat de sarac incat sa fie silit sa se vanda".Asadar se impune ca in permanenta sa avem demnitate nationala in tot ceea  ce intreprindem.

  Ca sa umplem de continut aceasta notiune, ca sa o putem invoca , ar trebui sa ne regasim ierarhia de valori de la cele mai marunte gesturi cotidiene: felul in care vorbim unii cu altii, felul in care mergem pe strada, pe jos sau cu masina, respectul pentru curatenie, pentru munca, pentru corectitudine, pentru cuvantul dat, pentu elite, pentru banul public, pentru comunitate.
,,Sfinxul” Brătianu ne-a lăsat ca moştenire cea mai profundă lecţie de filosofie şi practică politică: salvarea României, în prezent şi în viitor nu poate veni decât „prin noi înşine” restul sunt fantasme.(1)

Stelian DRONDOE
 
sdrondoe@yahoo.com

vineri, 23 ianuarie 2015

Împreună putem încerca să spălăm una dintre petele de rușine de pe chipul României…


Una dintre cele mai importante clădiri din istoria României zace înecată într-un ocean de mizerie și uitare. Este vorba despre locul în care, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al țării Românești, după ce fusese ales domn al Moldovei. Clădirea se află în Centru Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan, la numărul 39 și, pe vremuri, adăpostea Hotelul Concordia.
Iar dacă în 1859 arăta astfel…
Proclamarea Unirii - pictură de Theodor Aman
Proclamarea Unirii – pictură de Theodor Aman
Hotelul Concordia, curtea interioară
Hotelul Concordia, curtea interioară
“Hotelul Concordia a fost construit în anul 1852 și avea 90 de camere. În anul 1884, un mare incendiu a izbucnit în strada Smârdan. Hotelul Concordia, proprietate pe atunci a maiorului Fănuță, a luat foc și a ars în mare parte. Refăcut, hotelul a mai avut de suferit de pe urma unui alt incendiu, prin 1901-1902. Concordia a funcționat până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar în timpul comunismului a fost administrat de ICRAL și repartizat oamenilor muncii. După 1989, imobilul a fost câștigat în instanță de un cetățean străin, care l-a vândut imediat firmei Ro Naturstein SRL în octombrie 2003.  Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul București – la nr. crt. 2025.” (Wikipedia)
În încercarea de a pune capăt acestei stări de fapt rușinoase, un grup de patru intelectuali români – academician, prof.univ.dr. Răzvan Theodorescu, Prof.univ.dr. Alexandru Radu, Prof.univ.dr. Bogdan Murgescu și Conf.univ.dr. Adrian Niculescu – au lansat o petiție online adresată Primarului General al Capitalei:
Cu un an în urmă, am adresat o petiţie Primarului General al Capitalei, dl. Sorin Oprescu, privind recuperarea istorică a fostului hotel Concordia, din strada Smârdan 39, locul în care s-a înfaptuit Unirea Principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, prin cea de-a doua alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în urmă cu 156 de ani.
În urma petiţiei noastre, susţinută de sute de semnături, Primăria Capitalei a luat unele măsuri ce păreau să fie începutul acţiunii de salvare a hotelului Concordia. Ulterior, din păcate, nu s-a mai întâmplat nimic.
Este motivul pentru care, la un an distanţă, revenim cu petiţia noastră prin care cerem autorităţilor îndreptăţite, în primul rând Primarului General al Capitalei, să ia toate măsurile necesare pentru reintroducerea hotelului Concordia în circuitul public, în acord cu semnificaţia sa excepţională pentru istoria României. Numai în felul acesta se va putea asigura păstrarea memoriei momentui istoric al naşterii statului modern românesc.
Totodată, în chip simbolic, chemăm toţi susţinătorii acţiunii noastre să fie prezenţi pe 24 ianuarie 2015, orele 12, în faţa clădirii fostului hotel Concordia din strada Smârdan 39. Invitaţia noastră este adresată, deopotrivă, Primarului General al Capitalei, dl. Sorin Oprescu.

marți, 26 august 2014

Expozitie permanenta in Bucuresti, la firma UNIONCONT

Va invitam sa vizitati  Expozitia de arta VICTORIA DUTU- Peisaje

ingeri 10 august 2014 018
picturi  victorita dutu 3  ian 2014 032
21 oct 2013 110


Expozitie permanenta  in Bucuresti la firma UNIONCONT
 
Picturile pot fi vizionate zilnic la sediul firmei “Unioncont”, de luni pana vineri, intre orele: 9-17.30, Strada Alexandru Moruzzi Voievod, Nr. 4 A, Et. 4, Ap.16, Bucuresti, Sector 3, Romania, (paralel cu str. Nerva Traian, in apropiere de Tribunalul  Bucuresti, de pe Bl. Unirii sau de blocul “Loto”), Telefon:  031 438.24.85, de luni pana vineri, intre orele: 9-17,30. http://www.unioncont.ro
............................
Sponsor si Expozitie permanenta la sediul firmei http://www.unioncont.ro
............................

The all activity/ intreaga activitate
 ................
Parteneri media
sensotv
logo_mod_de_viata%20(1)
*******************************************
Contact:

duminică, 10 august 2014

RUGA



 Daca la un moment dat, la sfarsitul vietii, devenim tarana,
Intr-un timp nedefinit
La ce bun atata ura,
Intr-un stres  neintrerupt?

Viata-i pentru a fi traita
In creatie, liniste si pace.
Intr-o libertate deplina si eterna,
Nu pentru a crea asuprire si bezna.

Omule politic, politician,..oricine ai fi
Cand esti la putere, nu uita
Ca si viata ta este ca o clepsidra.
Ma intreb adesea: Ce te impiedica sa faci numai fapte bune, zi de zi?

Societatea omeneasca nu este creata asemenea unui lant trofic.
Este un dar divin.
Sa ne aparam mereu unii pe altii
Nu sa ne asuprim si dusmanim.

Sa ne amintim mereu
Ca moartea-i vesnica,eterna,
Pana nu devenim tarana,
Ce ne impiedica sa avem o comportare demna?


           Stelian Drondoe
        Bucuresti - 18 aprilie 2013

vineri, 21 martie 2014

Creşterea economică este necesară dar nu şi suficientă pentru a asigura dezvoltare economică

Cresterea economica a fost in 2013 una dintre cele mai mari din UE ceea ce este o performanta pentru Romania. Mai mult, desi UE face eforturi importante pentru a iesi din criza, principalii indicatori macroeconomici in Romania au in prezent valori care indica o buna stabilitate economica. Astfel, deficitul bugetar este de 2,5% din PIB, deficitul de cont curent aproape 2% din PIB, inflatia in jur de 2%, datoria publica aproximativ de 38% din PIB, costul la imprumuturile de stat au scazut iar cursul de schimb nu a inregistrat fluctuatii semnificative.
E bine ca avem crestere economica si stabilitate economica dar nu este si suficient pentru a avea dezvoltare economica. De ce?
In primul rand, trebuie mentionat faptul ca dezvoltarea economica reprezinta un concept cantitativ-calitativ cu o sfera de cuprindere mult mai larga decat cel de crestere economica. In timp ce cresterea economica se masoara printr-un numar restrans de indicatori, dintre care cel mai important este ritmul de crestere a PIB-ului, dezvoltarea economica implica asigurarea unui echilibru dinamic pe termen lung, proiectarea unor traiectorii de crestere sustenabila care sa se bazeze pe utilizarea optima a tuturor resurselor disponibile, dezvoltarea continua a potentialului inovativ si a capitalului uman, crearea si dezvoltarea unor institutii puternice care sa favorizeze cresterea economica si, evident, dar nu in ultimul rand, asigurarea unei repartitii judicioase a veniturilor si a avutiei (indicele Gini).
Asa cum o dovedeste istoria economica, pe termen lung sistemul educational si sistemul inovativ reprezinta motoarele cele mai puternice ale dezvoltarii economice.
Trebuie mentionat ca unii indicatori care cuantifica la un anumit moment o situatie favorabila privind cresterea economica, respectiv o stabilitate macroeconomica statica, pot sa se dovedeasca nefavorabili in ceea ce priveste asigurarea unei dezvoltari economice pe termen lung. Pe termen scurt, se poate inregistra o stabilitate macroeconomica in conditiile unor dezechilibre microeconomice. Dar pe termen lung dezechilibrele microeconomice se transfera la nivel macroeconomic.
De asemenea, nu orice crestere economica este generatoare de dezvoltare economica. In  economia romaneasca, desi exista o buna stabilitate macroeconomica, sunt inca multe dezechilibre structurale si calitative precum si vulnerabilitati ce se manifesta la nivel microeconomic si care limiteaza dezvoltarea economica si potentialul de crestere a economiei. Iar modelul de crestere economica nu este corelat cu modelul de dezvoltare economica.
Cresterea economica este importanta deoarece este principalul factor cantitativ de dezvoltare economica. Este nevoie insa si de contributia laturii calitative a dezvoltarii  economice deoarece aceasta inregistreaza si modificarile calitativ-structurale din economie.
 
Unde se afla Romania din punctul de vedere al dezvoltarii economice si ce trebuie imbunatatit? 
Asa cum s-a mentionat, dezvoltarea economică se apreciază luând în considerare un sistem complex de indicatori. Unul dintre cei mai semnificativi se consideră a fi produsul intern brut pe locuitor şi dinamica lui.
Romania se afla pe penultimul loc in UE din punctul de vedere al acestui indicator, acesta reprezentand 49% din media UE. Daca ritmul se mentine atunci de-abia in zece ani va ajunge la un nivel al PIB/loc in pps de 60% fata de media UE. Mai mult, din punctul de vedere al salariului mediu pe economie, in ultimii ani am fost fie pe ultimul loc, fie pe penultimul din UE. Astfel, desi nivelul de trai a crescut in ultimii ani, acesta este unul dintre cele mai scazute din Europa si la mare distanta fata de media UE. Cresterea economica nu a fost suficient de articulata pentru a genera un spor mai ridicat in ceea ce priveste nivelul de trai si pentru a reduce decalajele fata de media UE. Evident ca nu te poti dezvolta axandu-te pe factori conjuncturali, cum ar fi agricultura si uneori exporturile. Una dintre problemele structurale ale dezvoltarii economice actuale este dependenta cresterii economice de contributia agriculturii. Agricultura de subzistenta nu este generatoare de venituri bugetare, de locuri de munca sau de dezvoltare economica iar in Romania agricultura are cea mai mare pondere in PIB din UE. Cresterea PIB peste aşteptări din 2011 a fost susţinută de producţia agricolă foarte bună (+14%), iar în anul 2012 creşterea nesemnificativa a PIB cu 0,6% este cauzata de impactului negativ al agriculturii (valoarea adăugată brută din agricultură s-a redus cu 25%). În anul 2013, economia a inregistrat o creştere in jur de 2,8%, în condiţii similare anului 2011, aproximativ 1 pp fiind contributia agriculturii.
Sursa: Calcule proprii
Din punct de vedere calitativ, creşterea economică din 2013 nu este mai bună decât cea din 2012. Astfel, dacă excludem contribuţia agriculturii avem o decelerare a creşterii (de la +2,2% în 2012 la +1,7% în 2013). Contributia pozitiva sau negativa a agriculturii a fost in ultimii ani de maxim 1,5 pp iar cresterea economica devine dependenta de agricultura in perioadele in care se inregistreaza rate scazute de crestere economica. Un impact de 1 pp contributie pozitiva sau negativa a agriculturii nu iese in evidenta atunci cand se inregistreaza rate de crestere economica de 5-6%. In schimb, in perioade de crestere redusa de 1-3% impactul agriculturii devine semnificativ. Sunt necesare investitii masive in agricultura pentru a transforma acest domeniu dintr-un factor conjunctural in unul permanent in cadrul cresterii agregate.
Alaturi de agricultura, o alta problema structurala a cresterii si dezvoltarii economice este externalizarea valorii adaugate prin intermediul exporturilor. Exporturile sunt corelate puternic cu importurile (coeficientul de corelatie in perioada 1996-2012, cu mici exceptii, a fost peste 0,7), Romania fiind un atelier de asamblare pentru companiile straine. Valoarea adaugata ramasa in tara este redusa pentru ca exporturile sunt dominate de capitalul strain (din primii o suta de exportatori doar trei sunt cu capital autohton iar valoarea exporturilor realizate de acestia este in jur de 2% din total exporturi).
 
Contributia pozitiva a exportului net din 2013 s-a realizat prin cresterea exporturilor (in special cele din zona non-euro) intr-un ritm mai rapid decat importurile, si orientarea importurilor catre industrie si mai putin catre consum. Aceasta situatie, combinata cu reducerea deficitului comercial, poate fi considerata o performanta economica insa peste un anumit nivel poate constitui un semnal de alarma pentru incapacitatea cererii interne de a sustine cresterea economica. In schimb, contributia pozitiva a exportului net s-a realizat prin competitivitatea preturilor (preturi mai mici, pretul mediu aferent operatiunilor de export care a scazut pentru prima data in ultimii 18 ani, preturi de transfer etc.) si nu printr-un proces calitativ al produselor si marfurilor. Astfel, s-a exportat mai mult cu preturi mai mici iar valoarea adaugata ramasa in tara a fost redusa si distribuita doar in prima parte a lantului de productie, ceea ce nu a condus la cresterea veniturilor bugetare si crearea de noi locuri de munca.
Este nevoie de un model de crestere echilibrat, bazat pe latura calitativa care sa genereze venituri mai mari si locuri de munca mai multe pentru a spera la un nivel de trai mai ridicat.
Un alt indicator de apreciere a nivelului dezvoltarii economice il reprezinta populaţia ocupată şi structura pe sectoare a acesteia. Romania a pierdut in ultimii 17 ani 10 pp, populatia ocupata coborand de la 73% in 1997 la 63,8% in 2013, ceea ce ne situeaza si la acest indicator pe unul dintre ultimele locuri in UE.
Din punct de vedere al structurii este important de mentionat ca forţa de muncă în agricultura este una dintre cele mai numeroase din Europa, fiind o vulnerabilitate structurala a modelului de crestere economica. Romania, cu o populatie ocupata in agricultura de aproape 30%, contribuie la formarea PIB cu aproape 6%, ceea ce reprezinta o caracteristica a tarilor subdezvoltate.
Un alt dezechilibru al dezvoltarii economice este raportul dintre salariati si pensionari, Romania avand cea mai defavorabila rata dintre tarile UE-27, raportul fiind subunitar. Numarul de salariati a scazut continuu in ultimii 20 de ani cu mici exceptii in perioada ante-criza. In acelasi timp, numărul pensionarilor a crescut permanent desi numărul celor care s-au pensionat la limită de vârstă şi având un stagiu complet de cotizare a scăzut de la an la an. Practic, creşterea numărului de pensionari s-a realizat prin cresterea numarului celor cu un stagiu incomplet de cotizare ceea ce a dezechilibrat si mai mult bugetul de pensii. Cum si cu cine sa te dezvolti cand economia Romaniei, PIB-ul si bugetul se bazeaza pe un numar redus de salariati?
Contributia fortei de munca la cresterea economica potentiala a fost una negativa inainte de inceperea crizei, in special datorita emigratiei. Este necesar un model de crestere in care contributia factorului munca sa echilibreze contributia capitalului si a factorului total de productivitate (TFP). Astfel, sunt necesare politici de stimulare a participarii fortei de munca la activitatea economica. Trebuie reechilibrată structura demografică, prin politici atât de încurajare a natalităţii şi de creştere a flexibilităţii forţei de muncă, cât şi de distribuire judicioasă în plan teritorial şi pe domenii de activitate. Între investiţiile în resurse umane şi dezvoltarea economică există o corelatie puternica de care trebuie să se ţină seama mai ales într-o perioadă de criză sau stagnare economică. Pentru a avea dezvoltare economica şi a aspira la o creştere sustenabilă ai nevoie de un capital uman bine pregătit şi dezvoltat.
Alt indicator de apreciere a dezvoltarii economice il reprezinta nivelul productivităţii muncii,  al productivitatii capitalului, precum şi ritmurile lor de creştere. Si in ceea ce priveste  productivitatea muncii, Romania se afla pe penultimul loc in UE si la distanta mare fata de media UE (la aproximativ 50% din media UE). De asemenea, dupa productivitatea muncii in agricultura suntem pe ultimul loc in UE si la aproximativ 30% din media UE.
Tehnologiile si inovarea trebuie sa fie forţa motrică a oricarui model de dezvoltare economica. Avem nevoie de schimbări structurale importante (vezi agricultura) care sa conduca la accelerarea utilizarii tehnologiilor, creşterea ponderii capitalului intangibil la nivel micro- şi macroeconomic, diversificarea surselor de inovare si a instrumentelor de utilizare si aplicare practica a cunoştinţelor (Paul David şi Dominique Foray, 2003).
Este nevoie de investiţii in tehnologie si în oameni, care să asigure modernizarea capitalului  tehnic si specializarea capitalului uman, astfel încât să se realizeze o creştere continuă a competitivităţii economiei româneşti. Creşterea competitivităţii este esenţială având în vedere şi contribuţia marginala sau negativă a productivităţii factorilor de producţie (total factor productivity-TFP), începand cu anul 2008,  la creşterea economică. Aceasta poate reprezenta vectorul fundamental al creşterii si dezvoltarii economiei româneşti şi se poate realiza în primul rând prin alocarea corespunzătoare de fonduri publice şi private, necesare dezvoltării capitalului uman şi sectorului cercetare-dezvoltare-inovare.
Scaderea populatiei ocupate si a investitiilor precum si productivitatea redusa sunt principalii factori care au dus la reducerea ratei de crestere a PIB-ului potential pe termen lung de la aproximativ 5%, (medie calculata pentru perioada 2002-2008), la aproximativ 1,4% (medie pentru perioada 2009-2013). Pentru perioada 2014-2017, rata medie de crestere a PIB-ului potential va fi in jur de 1,8%, insuficient pentru a recupera decalajele de dezvoltare fata de media UE. Avand in vedere structura si scenariile demografice, sursele de imbunatatire a potentialului de crestere pe termen lung sunt cresterea investitiilor, in special prin atragerea de fonduri europene, si a productivitatii cu care sunt utilizati factorii de productie.
Un alt factor necesar pentru dezvoltarea economica este calitatea institutiilor. Degeaba avem crestere economica daca nu avem institutii puternice care sa contribuie la conservarea acesteia si nu la disiparea ei prin diferite mecanisme legale sau ilegale. De ce?
Pentru ca intre calitatea institutiilor si dezvoltarea economica exista o relatie interdependenta. Astfel, institutiile isi pun amprenta asupra volatilitatii rezultatelor economice asa cum reiese si din studiile realizate de IMF. In tarile dezvoltate, cu cat institutiile sunt  mai puternice, cu atat contributia lor la cresterea economica este mai mare si volatilitatea acesteia este mai redusa (S Nuri Erbas, Chera L., 2006). Institutiile de baza trebuie sa fie puternice dar in tarile sarace sau in curs de dezvoltare acestea au o calitate redusa ceea ce face ca politicile economice si de stabilizare sa fie ineficiente (Rodrik,1999). Pentru ca reformele economice sa fie eficiente o conditie necesara dar nu si suficienta ar fi o buna calitate a institutiilor (Stiglitz,1999). Exista numeroase studii de specialitate si analize empirice care pun in evidenta legatura puternica dintre calitatea institutiilor si dezvoltarea economica. Astfel, s-a stabilit ca exista o corelatie pozitiva intre calitatea institutionala si nivelul venitului pe locuitor (Rodrik, in 2002), o legatura intre coerenta institutionala si performanta macroeconomica (Lene Kenworthy, 2005) sau intre calitatea institutiilor si dezvoltarea economiei (S. Satyanath, A. Subramanian, 2004).
Nu in ultimul rand, dezvoltarea economică presupune şi îmbunătăţirea sistemului educaţional, îmbunătăţirea sistemului de sanatate publica, îmbunătăţirea sistemului juridic, elaborarea şi derularea unor programe eficiente de combatere a sărăciei etc., ceea ce in Romania mai mult s-a mimat la nivelul reformelor in aceste domenii.
Economia Romaniei mai are inca resursele necesare pentru asigurarea dezvoltarii economice desi mecanismele de transmisie a politicilor sunt deteriorate, inclusiv datorita actualei crize economice. Mizele majore ale dezvoltarii economice sunt legate de recalibrarea modelului de crestere, de modalitatile efective de gestionare optima a resurselor, pentru ca evolutia pozitiva la nivel macroeconomic sa se distribuie in economia reala, sa contribuie calitativ la dezvoltarea economica, eventual cu un grad cat mai redus de polarizare la nivel microeconomic.
Astfel, o problema importanta in conditiile reluarii cresterii economice pe termen scurt si a perspectivelor de dezvoltare economica pe termen lung este identificarea si corectarea surselor structurale, cantitative, calitative sau ciclice generatoare de dezechilibre care limiteaza potentialul de crestere si de dezvoltare economica.
Ca sa inregistram o dezvoltare economica continua si sustenabila este necesara echilibrarea calitativa a modelului de crestere pentru ca domeniile cu productivitate ridicata, care produc bunuri şi servicii cu o valoare adăugată mare, sa-si majoreze ponderea în structura produsului intern brut, în detrimentul sectoarelor mari consumatoare de resurse si care produc bunuri şi servicii cu valoare adăugată redusă.
Pana la un anumit nivel economia se poate dezvolta din inertie, pe baza de motoare conjuncturale sau pe o structura dezechilibrata prin exacerbarea laturii cantitative a factorilor de productie. Dar de la un anumit prag, cresterea si dezvoltarea economica au nevoie de motoare permanente si de o structura echilibrata, axata pe latura calitativa a factorilor de productie. Romania trebuie sa-si fundamenteze un model de crestere economica corelat cu modelul de dezvoltare economica. Romania are nevoie de o strategie de dezvoltare economica pe termen mediu si lung, adoptata prin consens al tuturor fortelor politice si care sa fie aplicata indiferent ce forte politice se afla la  guvernare. 

NOTA: Prezentul studiu a fost insusit de catre Consiliul National al Societatii Civile ca reprezentand punctul de vedere al societatii civile referior la problemele economice cu care se confrunta Guvernul Romaniei, in vederea accelerarii politicilor de reforma convenite de Romania cu FMI si CE. Studiul a fost prezentat de catre delegatia CNSC, domnului Guillermo Tolosa, reprezentant FMI in Romania, cu ocazia intrevederii din 24.02.2014.
 
Prof. univ. dr. Moisă Altăr, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti si Universitatea Romano-Americana

Prof. univ. dr. Dan Armeanu, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti